Manastirea Putna, este o manastire de calugari, asezata la aproximativ 30 km de Radauti, in Judetul Suceava, fiind construita intre anii 1466-1469, si purtand hramul Adormirii Maicii Domnului. Terenul atribuit manastirii, masoara 14 ha, si are la vatra cimitirul, chiliile, muzeul, arhondaricul, livada si gospodaria anexa.
Traditia spune ca dupa fiecare batalie Stefan Cel Mare, ar fi ridicat cate o biserica. Se spune ca intr-o noapte, cand pustnicul batran Daniil Sihastru, se ruga in chilia lui, l-a gazduit pe Stefan-Voda, ratacit in urma unei vanatori in munti, astfel Domnitorul s-a hotarat sa ridice in partea locului, pe Valea Putnei, o manastire.
Legenda spune ca Voievodul ar fi tras cu arcul dintr-un varf de deal, pentru a stabili asezamantul manastirii, pe Valea Putnei, acolo unde sageata ar fi cazut. Voievodul, a fost insotit de trei boieri ce au tras cu arcul, prima sageta cazand spre o casa de copii, unde s-a construit o poarta, sageata unui copil din casa cazand spre locul unde au facut clopotnita. Unul dintre copii s-a pus la intrecere cu Stefan, nimerind cu sageata intr-un delus, ce a purtat numele de Sion, tanarului urmand sa i se taie capul, deoarece indraznise sa traga cu arcul mai departe decat insusi Stefan si boierii ce-l insoteau, dovedindu-se astfel mai puternic si sfarsind drept jertfa pentru temelia manastirii.
Palcuri de verdeata, brazi si dealuri, imprejmuiesc frumoasa manastire, iar in incinta Manastirii salasluind atat mormintele familiei ctitorului cat si ramasitele acestuia. Manastirea a fost construita pentru a servi ca loc de veci Domnitorului, mormantul acestuia, devenind mai tarziu loc de pelerinaj.
Din timpurile lui Stefan Cel Mare, au ramas Turnul Tezaurului, pisania, diverse manuscrise, obiecte de cult si ceramica, colectii de broderii cu traditie bizantina, care sunt pastrate si astazi in muzeul manastirii. Datorita incendiilor si cutremurului din anul 1739, laturile de nord, sud si est, au fost distruse, insa mereu refacute cu aceeasi arhitectura, dupa planul original. Planul bisericii actuale, este acelasi cu cel din vremea Lui Stefan Cel Mare, naosul, absidele laterale, camera unde se afla mormintele, pronaosul si pridvorul dreptunghiular.
Manastirea ridicata de Voievod, era neasemuit de frumoasa, poleita cu aur, zugravita la exterior si interior si acoperita cu plumb. O parte din zidurile construite de Voievod, cu elemente de piatra, au fost recuperate. Arzand din temelii, manastirea, a suferit o refacere totala, fiind reconstruita de catre Vasile Lupu si mai apoi de urmasii acestuia, pastrandu-se temelia pusa de Stefan, structura, elementele din piatra si bineinteles mormantul ctitorului, insa aceasta nu a mai fost zugravita si nici acoperita cu plumb.