Manastirea Bistrita, se afla in satul cu acelasi nume din comuna Costesti a judetului Valcea. Dateaza din anul 1490, prima atestare documentara a fost facuta in anul 1494 de catre Vlad Voda Calugarul, a fost ctitorita de boierii Craiovesti Barbu, Banul Craiovei, impreuna cu fratii sai Parvu, Danciu si Radu postelnicul, poarta hramul Adormirea Maicii Domnului si este o manastire de maici.
Barbu Craiovescu, marele Ban al Olteniei, aduce in anul 1497, de la Constantinopol moastele Sfantului Grigorie, Decapolitul, aparatorul cel mai de seama al credintei, impotriva ereziei iconoclaste.Trupul acestuia constituia o valoare inestimabila, considerat facator de minuni. In anul 1509, manastirea este distrusa de armata lui Mihnea Voda, urmand a fi refacuta in vremea lui Neagoe Basarab, oferind sprijin boierilor Craiovesti. In incinta ansamblului monahal, a functionat prima tiparnita a Tarii Romanesti, apartinand ieromonahului Macarie, dar si o legatorie a cartilor bisericesti.
Pictura realizata in fresca ar fi fost realizata de catre mesterii Dumitru, Chirtop si Dobromir. In 1850, Gheoghe Tatarescu realizeaza pictura monumentala, interioara, realista, in stil neogotic, in care erau reprezentati ctitorii vremii, incepand cu Barbu Craiovescu, Constantin Brancoveanu, Doamna Maria, Doamna Despina si Barbu Stirbei.
Pridvorul deschis a fost adaugat mai tarziu, in anul 1710, in timpul Vornicului Serban Cantacuzino, zugravit mai apoi in stil brancovenesc de catre ieromonahul Iosif. Donatiile facute de catre Constantin Voievod in anul 1656 si Constantin Brancoveanu, constand in racla de argint in care au fost asezate sfintele moaste, clopotul si icoana facatoare de minuni a Sfintei Ana, obiecte de cult, carti liturgice, policandrul ornamentat au infrumusetat si mai mul manastirea.
Dupa cetremurul din anul 1810, cand manastirea a fost grav afectata, urmeaza a fi rezidita incepand cu anul 1846 pana in anul 1855, in timpul domnitorilor Gheorghe Bibescu si Barbu Stirbei. In timpul razboiului de independenta, in incinta manastirii au functionat mai multe asezaminte, un spital militar, mai apoi dupa anul 1883 pana in anul 1898, functionand o scoala militara. Dupa anul 1959, manastirea Bistrita este desfiintata, fiind infiintata douazecisicinci de ani mai tarziu,in urma staruintelor Preasfințitului Gherasim, episcopul Episcopiei Valcii, Argeșului și Oltului. Tot atunci incep si lucrarile restauratoare si este infiintat muzeu tipografiei, intru conservarea si restaurarea bunurilor patrimoniului, viata monahala incepand sa prospere.
Biserica Bolnitei, ctitorita de boierii Craiovesti s-a pastrat pana astazi. In imediata apropiere a Manastirii Bistrita se gasesc schiturile Papusa, din anul 1710, ctitorit de egumenul bistritean Stefan arhimandritul, la aproximativ 500 m de manastire, urmat de Schitul Peri, datat la anul 1689, ctitorit de egumenul bistritean Paisie arhimandritul, la aproximativ 1 km si Schitul Subpiatra, datat la 1701, ctitorit de egumenul Stefan arhimandritul, la 2 km de manastire.