Manastirea Govora

Manastirea Govora, se afla in satul cu acelasi nume, al comunei Mihaesti din judetul Valcea, poarta hramul Adormirea Maicii Domnului, a fost ctitorita de catre fiul lui Mircea cel Batran, Vlad Dracul, dateaza din anul 1485 si este o manastire de maici. Acest monument arhitectonic este considerat unul dintre cele mai vechi asezaminte manastiresti.

In timpul domniei lui Vlad Dracul, constructia manastireaca nu a fost realizata in totalitate, urmand a fi distrusa in anul 1440 de catre boierul Albu cel Mare, in timpul domniei lui Vlad Tepes, (1448-1476)  acesta fiind refacuta, de catre Vlad Calugarul si Radu Cel Mare intre anii 1492-1496. Dupa anul 1640, domnitorul Matei Basarab incepe lucrarile in vederea consolidarii si restaurarii manastirii, dorind sa  poata aseza tiparnita daruita de mitropolitul Petru Movila de la Kiev, datorita careia avea sa contribuie in mod cert la promovarea culturii neamului romanesc, ce avea sa fie a doua tiparnita a Tarii Romanesti, in anul 1640, tiparindu-se o serie de lucrari importante, printre care prima lucrare in limba romana numita Pavila de la Govora, tradusa din slavona de calugarul Moxa. Mester tipograf era pe atunci cuviosul Ieromonah Meletie Machedoneanu, care venise de la Kiev si avea sa ajunga mai tarziu egumenul Manastirii Govora.

In anul 1711, in timpul domniei lui Constantin Brancoveanu, manastirea este supusa unor noi lucrari restauratoare, urmand a fi extinsa, fiind adaugate, trapeza, clopotnita si cladirile anexe. Staretul Stefan Manastireanu repace grupul chiliilor si trapeza manastirii, incepand cu anul 1762, urmat de Mihail Tetoianu si Ieromonahul Anatolie, care reface clopotnita si se ingrijeste de pictura bisericutei, intre anii 1782-1787. In anul 1805, arhimandritul Constandie, ajuns staret la manastire, avea sa faca mai mult rau decat bine, saracind manastirea, care avea sa fie pustiita pana in anul 1863, cand staretul Nicandru Vasilescu, porneste lucrarile de restaurare, reparand grupul chiliilor si adaugand inca un etaj, iar la venirea episcopului Ghenadie Enaceanu, se fac reparatii asupra  anexelor.

Pictura bisericii este realizata in fresca, in stil brancovenesc, fiind executata in tre anii 1711-1712, de zugravii Scolii de la Hurez, lucru confirmat de inscriptiile murale ce s-au pastrat pana in prezent. Cea mai cunoscuta dintre icoane, este cea a Maicii Domnului cu pruncul in brate, datand din anul 1530, asa cum confirma si inscriptia in limba slavona a ramei de jos a icoanei. Aceasta a fost realizata dupa celebrul model „Hodighitria”, insemnand „Indrumatoarea”.

Modelul bizantin, a fost readat pe un fond aurit, folosindu-se tonuri ale culorilor calde. S-au pastrat o serie de obiecte de arta, extrem de valoroase, cele mai importante fiind Epitrahilul, ce fusese daruit de Radu cel Mare, lucrat in broderie cu aur, argint si matase, reprezentand-o pe Fecioara  si pe Domnul Isus, alaturi de alti sfinti si cele doua icoane cu Maica Domnului, toate la un loc, contrubuind la frumusetea, bogatia si valorile Manastirii Govora. In anul 1959, statutul manastirii este modificat, avand sa functioneze de atunci ca manastire de maici.

Comentarii Facebook