Manastirea Bistrita, se afla in satul cu acelasi nume din comuna Alexandru Cel Bun (fosta Viisoara), judetul Neamt. Dateaza din anul 1400, fiind atestata documentar prima oara in anul 1407, poarta hramul Adormirii Maicii Domnului. A fost ctitorita de catre Alexandru Cel Bun si este o manastire de calugari, care are o istorie indelungata.
Aceasta reprezinta una dintre cele mai vechi ctitorii voievodale, in timpul domniei lui Petru Musat in secolul al XIV-lea, construindu-se o biserica de lemn apoi urmand ca Domnitorul Alexandru Cel Bun sa construiasca in locul vechiului asezamant bisericesc, o biserica de piatra, ce avea sa devina necropola domneasca, urmand ca in camera mormintelor sa fie adapostite mai multe mormintele, printre care cel al sotiei lui Alexandru Cel Bun, Doamna Ana si al voievodului Alexandrei, fiul lui Stefan Cel Mare.
Mai tarziu, dupa moartea domnitorului, in anul 1498, Stefan Cel Mare contribuie la constructia bisericeasca, ridicand clopotnita cu paraclis, urmand ca fiul acestuia, Petru Rares sa isi gaseasca aici adapostul in urma invadarii ienicerilor si sa aduca manastirii un plus de frumusete prin lucrarile intreprinse, ridicand un zid de jur imprejur, reinnoind casa domneasca, construind scoala domneasca, ce avea sa ajunga muzeul manastirii prezentand resturi ale vesmintelor domnesti, icoane, sculpturi, diverse obiecte si monede de epoca, realizand inscriptii si picturi in fresca.
In anul 1821, in urma conflictului dintre turci si eteristi, manastirea a fost pradata si incendiata, iar mormintele ctitorilor profanate, fiind reasezate in gropnita lor cu bolti de piatra, in jurul anului 1932. Cincizeci de ani mai tarziu, in anul 1982, avea sa se sfinteasca statuia de marmura sculptata de maestrul Gir Radulescu, a ctitorului Alexandru Cel Bun. In incinta manastirii se afla si icoana Sfintei Ana, supranumita facatoare de minuni, daruita de imparatul Manuel paleologul, pentru buna primire a fiului sau Andronic.