Manastirea Tismana se afla in orasul cu acelasi nume din judetul Gorj, poarta hramul Adormirea Maicii Domnului si a fost atestata documentar prima data in anul 1385, a fost ctitorita de cuviosul Nicodim, fiind considerata una dintre cele mai vechi manastiri ale Romaniei si functioneaza ca manastire de maici, ce impletesc laolalta munca cu rugaciunea.
De-a lungul timpului datorita cotropitorilor, asezamantul bisericesc a avut de suferit, fiind distrus in mai multe randuri, insa de fiecare data refacuta. O mare contributie au adus-o domnitorii Neagoe Basarab, cu ajutorul caruia a fost facut acoperisul, Radu Paisie, datorita caruia au fost realizate ferestrele si usile bisericesti, Matei Basarab, construind spitalul manastiresc si daruind clopotnita, Cornea Brailoiu, restaurand chiliile, Jupaneasa Stanca Glogoveanu, s-a ingrijit de zugraveala picturii, dar si marele carturar Constantin Brancoveanu daruind o serie de obiecte de cult.
Biserica ctitorita de cuviosul Nicodim a ramas peste timp in paragina, insa au fost recuperate parti semnificative ale vechii constructii, ce au fost refolosite in noua constructie. Planul aproape dreptunghiular, a usurat comunicarea pronaosului cu exonartexul, reconstruit in anul 1983 si pictat in anul 1996, prin doua guri de intrare spre vest si nord.
Turla principala are forma octagonala, ferestrele ce permit lumina in naos sunt de mari dimensiuni, fata de cele originale, insa arcurile si boltile etajate se impletesc intr-o armonie desavarsita. Chiliile cuviosului nu s-au pastrat, ramanand o parte a corpului nordic ridicat de Matei Basarab. Pardoseala a fost realizata din lespezi de piatra spre deosebire de cele originale din caramida. Dupa anul 1996, cu spijinul material al Mitropoliei Olteniei au fost refacute usile manastiresti.
Din secolul al XVIII-lea s-au pastrat piese de mobilier liturgic, din anul 1742, a ramas iconostasul, iar sculpturile si ornamentele brancovenesti din anul 1766. Pictura originala, in fresca ce imbraca pe interior manastirea, a fost inlocuita de-a lungul timpului cu mai multe straturi, in anul 1564, pictura a fost realizata de catre Dobromir din Targoviste, urmand o alta zugravire in anul 1766 de catre Dimitrie Diaconu, ultima pictura de factura bizantina, a fost realiazta in anul 1994 dupa planul Sfantului Nicodim, de catre pictorul Grigore Popescu.
Erau reprezentate scene din viata sfintilor, precum si chipurile acestora, deasemenea erau ilustrate diverse pilde, figuri ale fetelor bisericesti, portrete ctitoricesti, dar si portrete votive ale domnitorilor. S-au pastrat obiecte de cult, carti liturgice, argintarii, broderii, marea majoritate regasindu-se in colectiile Muzeului de Arta al Romaniei, doar o mica parte ramanand in colectia manastirii,fresca extrasa din pronaos, in anul 1766, icoane vechi pe lemn, carti, vesminte dar si picturi murale. In racla bisericii se odihneste trupul cuviosului Nicodim.